la o narghilea

s-ar putea sa fii observat ca am lipsit in ultima vreme.
ti-au lipsit posturile mele penetrante - sunt sigur.

in alta ordine de idei, daca ai avut norocul/ghinionul sa citesti postul de acum ceva timp care a ars in iad cand am constat ca de fapt simplul pretext ca ceva sa se fi intamplat in bucuresti nu e un motiv bun pentru a publica asta intr-un blog _despre_ bucuresti.

detalii tehnice... :p

in alta ordine de idei, am fost la o narghilea acum cateva zile in clubul ala indian numit krishna intre facultatea de drept si parcul cismigu/lazar. si am fumat o narghilea si cateva tigari.
sa spunem ca realizez acum de ce occidentalii erau convinsi ca orientalii stateau mereu in fund si erau pe punctul de a muri de plictiseala. probabil ca in acelasi timp faceau si niste orgii ciudate dar nu realizez legatura.

oricum dupa cateva ingihtituri de fum ma simteam deja ingrozitor. mi-am exersat si rautatea dupa ce persoana cu care eram se enervase pe mine fiindca spunea ca eram nedrept si egoist.

presupun ca daca cineva iti spune ca esti egoist si pentru tine e o surpiza, atunci chiar esti egoist nu? sa-ti descriu atmosfera. intrarea se face printr-o usita neremarcabila cu un desen al zeului krishna si niste cercuri galbene pe o banda rosie destul de subtire pe pereti. par sa fie un fel de flori.
contextul in care am intrat inauntru m-a facut sa nu imi pese. am ajuns la subsol si m-a intampinat un zid de frig si intunericul care te-ai fi asteptat sa-l gasesti. nu stimula foarte mult lentoare si asa ca ne-am asezat pe niste perne si pe un taburet destul de joase.
parea sa dea bine in atmosfera. vizavi de noi era un cuplu care avea niste tehnici surprinzatoare cu limba. adica fumau si se cam calareau si ne ascultau amuzati. era dramatic as putea spune. noi ne ciorovaiam si ei se lingeau si se uitau. cat au reusit sa ma enerveze.

erau amandoi slabi si bruneti si discutabil de atragatori. si ne masurau... si a fost destul de neplacut. se amuzau si, desi eu eram la atac, nu mi-a facut placere sa fiu privit. desi e la fel de probabil ca ei sa se uite doar pentru ca eram in fata lor.

in momentul in care persoana cu care eram mi-a zis ca sunt egoist fiind pe punctul de a plange, nu m-am putut simti decat stingher. mai ales prietenii mei de vizavi ascultau cu atentie.

probabil ca e ceva in fiecare dintre noi cand adulmecam o situatie penibila care ne face sa tresaltam de placere. dar, de cele mai multe ori, slava cerului (pamantului), asta se intampla indirect. rareori ai parte ca spectator la o situatie jenanta.

si de-asta atunci cand persoana cu care eram mi-a spus ca sunt mult mai rau pentru ca vorbesc cu ea sarcastic decat daca as urla. si tocmai pentru ca eram ambii urmariti, m-am multumit sa zambesc tamp, sau, daca mi-a iesit expresia fetei, cu subinteles malitios.

in cele din urma cuplul de vizavi a plecat si eu si cu persoana de langa mine am inceput sa tragem mai adanc din narghilea ca sa nu se raceasca carbunele. stii ca daca nu e fierbinte, n-are nici un farme. atunci cand e fierbinte e cea mai intensa.

atunci te ameteste si iti produce greata. altfel, tigarile sunt mai bune si ce fumam noi erau niste porcarii mentolate cu 0.7 nicotina.

si am stat asa si ne-am uitat unul la altul intr-un mod care trebuia sa fie inteligent, sa ne masuram cu privirea. pana la urma dupa ce-am mai discutat, ne-am impacat. si ne-am tolanit acolo pe pernele alea. jur ca eram pe punctul de a adormi pana cand a inceput sa cante ingrozitor de tare "happy birthday" in indiana/limba orientala funky. atunci am realizat cat ma durea capul.

dar abia am putut ingaima ca mai vreau un shake de la starea aia de sfarseala. in fine, ne-am si linistit cu ocazia asta si ne-am impacat. pe urma am plecat si ne-am mai fatait putin prin cismigiu si am ratat programarea la dentist.