duminică, 27 aprilie 2008

aseara in bucuresti

daca ai trait sub o piatra in ultima perioada, ceea ce e destul de grav pentru ca inseamna ca nu mi-ai citit celelalte posturi, porbabil ca e o stire de ultima ora ca aseara a fost invierea lui isus. pastele e azi.

oricum, vreau sa-ti spun despre cum a fost aseara la inviere. am promis mai demult ca fac asta si dupa cum stii foarte bine, nu sunt genul de persoana care sa nu se tina de cuvant, de obicei. dar uite ca am scris 6 randuri si n-am spus nimic.

am plecat pe la 11 de-acasa si am constatat pentru a mia oara ca desi sunt instalate felinare in spatele blocului, ele nu functioneaza. totusi, m-am linistiti amintindu-mi ca teoretic e zi de paste, si nici un borfas cu frica in domnul d. nu o sa-mi faca nimic. dar asta nu schimba cu nimic faptul ca era intuneric bezna. ma-ntreb de ce nu merg. becuri sunt, curentul electric ajunge in casa... deci ori sunt becurile arse, caz in care ar fi trebuit schimbate, ori cineva nu reuseste sa faca un stalp de lumina.

superextracalifragilistic novasi iar am fost pe aceeasi straduta si iar am ajuns la aceeasi biserica dupa ce incepuse sa me enerveza tata ca mergeam cu -10 km/ora (ok, probabil ca erau de fapt ceva de genul 25 dar nu conteaza asta... probabil ca daca mergea mai repede, dacia super extra mega ultra, care e usor mai buna decat o caruta pe roti). am ajuns si am apreciat faptul ca eram mai inalt decat majoritatea ceea ce imi permitea sa arunc priviri in jur.
in tot cazul au fost mai multe parti distractive si la un moment dat chiar n-am putut sa m-abtin sa rad.

dar s-o luam pe rand. biserica asta e vizavi de un blocusor nou de sticla (care arata ca si cand cineva l-ar fi scos din fund). in fine, am stat putin si incepusem sa ma cam plictisesc cand vad o tipa imbracata in negru care parea sa aiba o zgarda de tepi in jurul gatului. m-a impresionat, desi nu e chiar pe stilul meu.

in fine, am mai pierdut ceva timp vremea si la 12:05 incepe preotul sa iasa toata lumea ia lumina, imbulzeala la maxim si la un moment dat am inspiratia sa o rog pe o batrana de langa mine sa-mi aprinda lumanarea. (care era de-aia groasa, intr-un pahar de plastic rosu, cu o eticheta cu maica domnului ca si cand ar fi vrut sa spuna ca nu e genul de lumanare pe care s-o folosesti pentru abianta inainte de sex. oricum, era groasa si mare, asa ca pentru mine). si tipa aia imi aprinde lumanarea si pe urma incepe - si sanatate, paste fericit, belsug, fericire, lumina in suflet, si sa nu-l parasim pe isus ca el nu ne paraseste niciodata.
dupa ce am reusit sa o opresc din torentul de urari si zambindu-i usor incurcant, m-am intors vazandu-l pe tatal meu intorcandu-se victorios cu lumanarea aprinsa de la popa (preotul 1).

si pe urma incepe spune el pe-acolo aceeasi poveste ca din fiecare an, si dupa aia, incepe sa cante - hristos a inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand si celor din morminturi/morminte viata daruindu-le... bun canta el, toata lumea etc. eu am reusit sa nu cant pentru ca am observat-o pe maica-mea ca nu canta deci am dedus ca e in regula.

asa, acum vin bucatile amuzante. la un moment dat era o tipa care venise cu copilul care pentru putin timp incepuse sa cam planga si a fost distractiv toata faza si mi s-a parut simpatic. totusi, la cat de repede a amutit, am avut impresia sincera ca probabil l-a strangulat.
bun, asta o data, pe urma a mai fost un pusti - spun pusti adica de vreo 10 ani caruia ii mai suna telefonul. si asta mi s-a parut amuzant.

dar, colac peste pupaza, era o baba roscovana focoasa si plina de pasiune care isi etala talentul muzical cantand cat o tineau plamanii - ...cu moartea pe moarteeeee calcaaaand... si sincer n-am putut sa ma abtin si am zambit. pe urma mai pe sfarsit dupa ce preotul 1 terminase toata treaba si ne-a dat liber sa ne imfundam mutrele cu mancare, tocmai terminase si era la un - aaaaaaaaaa - si flutura biblia prin aer si suna ca si cand se pregatea sa moara. cred ca am chicotit putin la partea asta.

bun, dar am stiut ca aceste lucruri, vor avea consecinte groaznice... si anume ca ma vor bate la cap ai mei ca sunt indecent, ca nu cred, ca imi bat joc, ca etc. si incepuse taica-meu (observa, ca nu-i spun tata aici, ii spun taica-meu) sa spune ca lasa ca o sa vad eu cand ma dau cu capul de pereti cand o sa fiu mare etc. au mai discutam despre asta si in fine i-am lasat sa zica.
maica-mea (din nou... observa) la masa se vedea ca era enervata si pana la urma nu s-a lasat pana nu mi-a zis ca trebuie sa ma rog pentru succese, sanatate etc. oricum, la mama m-a impresionat ca parea chiar foarte ingrijorata (si sunt sigur ca chiar era, fara misto).

partea care mi s-a parut remarcabila era ca accentul se punea pe ce ti se intampla rau daca nu crezi (ca o sa ajungi un prostituat care suge pula pentru droguri) in comparatie cu ce s-ar intampla daca crezi (esti mai impacat, fericit etc.). adica mi s-a parut o politica de persuasiune prin teama.

dar mi-au spus ca tipa cu zgarda cu tepi de gat daduse drumul la ipod la un moment dat in timpul slujbei. chiar ma gandisem la un moment dat ca mai bine ca nu mi-am luat ipodul ca poate as fi fost tentat. macar nu sunt singurul care o sa arda in iad... si in plus, toata lumea stie ca in iad merg persoanele cele mai interesante.

si ca o rezolutie, au zis ca sunt mare, si ca nu ma pot obliga dar ca nici nu ma mai iau la anul... biserica catolica enorma cu preoti imbracat colorat... vin!

in fine, deci revenind la bucuresti, erau peste tot oameni cu lumanarele care se intorceau acasa ca in fiecare an. in fiecare an e de fapt fix la fel. eu chiar nu stiu de ce ma obosesc sa descriu chestia asta. stii si tu foarte bine ca doar nu te-ai nascut ieri.

fii linistit ca nu s-a intamplat nimic. absolut nimic deosebit. decat ca acum esti cu un an mai aproape de moarte (si de bani, vile si femei... pentru cei interesati).

apropo, a observat cineva vremea de afara? innourata si racoroasa, bate vantul - vremea mea preferata. totul e bine.

0 comentarii: